Protestele care zguduie sistemul penitenciar: Revolta de la Poarta Albă
Într-o dimineață tensionată, peste 100 de angajați ai Penitenciarului Poarta Albă au refuzat să intre la serviciu, marcând un moment critic în sistemul penitenciar din România. Nemulțumirile lor sunt alimentate de Ordonanța „trenuleț”, care promite să aducă schimbări drastice în structura salarială și în drepturile angajaților. Această decizie a generat un val de proteste, nu doar în Constanța, ci și în alte județe precum Gorj și Timișoara.
Angajații sunt revoltați de pierderile salariale semnificative pe care le vor suferi, estimând că veniturile lor vor scădea cu cel puțin 2000 de lei lunar. Sporurile pentru zilele de weekend și sărbătorile legale, esențiale pentru personalul operativ, sunt printre cele mai afectate. În plus, refuzul de a mai lucra ore suplimentare riscă să paralizeze întregul sistem penitenciar, așa cum s-a întâmplat deja, când doar 8 din cei 30 de deținuți programați au fost duși în fața magistraților.
Un sistem penitenciar în pragul colapsului
Problemele din sistemul penitenciar nu sunt noi, dar Ordonanța „trenuleț” pare să fie picătura care a umplut paharul. Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare (SNPP) a centralizat peste 5.000 de semnături pentru încetarea activității prin refuzul muncii suplimentare. Sindicaliștii cer menținerea drepturilor salariale la nivelul anului 2024 și eliminarea prevederilor care duc la diminuări salariale.
În prezent, numărul de posturi ocupate în Poliția Penitenciară este mult sub standardele necesare. Din cele 20.000 de posturi necesare, doar 13.400 sunt ocupate, iar Guvernul a blocat constant concursurile de angajare. În acest context, angajații din penitenciare amenință că nu vor intra în serviciu pe 31 decembrie, ceea ce ar putea lăsa deținuții nesupravegheați în noaptea de Revelion.
Promisiuni nerespectate și măsuri controversate
Premierul Marcel Ciolacu este acuzat că nu a respectat angajamentele luate în fața sindicatelor. Deși a promis suplimentarea numărului de posturi cu cel puțin 10%, această măsură nu s-a materializat. În schimb, Guvernul a adoptat măsuri de austeritate care afectează direct personalul operativ, eliminând pensiile militare și reducând salariile celor care își asumă cele mai mari riscuri în misiuni.
Ordonanța „trenuleț” a fost criticată nu doar de angajații penitenciarelor, ci și de alte categorii profesionale. Profesorii, studenții și reprezentanții mediului privat au exprimat nemulțumiri similare, considerând că măsurile luate peste noapte sunt nedrepte și dăunătoare pentru economie.
Un viitor incert pentru sistemul public
Adoptarea Ordonanței „trenuleț” ridică semne de întrebare cu privire la viitorul sistemului public din România. În timp ce Guvernul susține că aceste măsuri sunt necesare pentru reducerea deficitului bugetar, criticii avertizează că ele ar putea avea efecte dezastruoase pe termen lung. Analistul economic consultat a declarat că „practic, ne tăiem creanga de sub picioare”, subliniind riscurile asociate cu aceste decizii.
În fața acestor provocări, rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să găsească soluții care să răspundă atât nevoilor bugetare, cât și celor ale angajaților din sectorul public. Până atunci, protestele continuă să atragă atenția asupra unei crize care nu mai poate fi ignorată.
