AFM efectuează plată de 120.000 lei cu garanție Trustee Capital în timp ce menține plângerea penală împotriva aceleiași instituții financiare. Disfuncționalități majore în procesele de decizie și control intern la instituția condusă de Florin Bănică.
Plata de 120.000 lei efectuată pe 3 iunie 2025 pe baza unei garanții emise de Trustee Capital Management IFN, în timp ce Administrația Fondului pentru Mediu menține plângerea penală împotriva aceleiași instituții financiare, ilustrează deficite majore în guvernanța instituțională care permit coexistența unor decizii contradictorii în aceeași instituție publică.
ABSENȚA MECANISMELOR DE CONTROL INTERN
Sistemul de guvernanță implementat de președintele Florin Bănică și vicepreședintele Adrian Corbu nu include proceduri de verificare a coerenței deciziilor luate de diferitele departamente ale instituției. Reconsolidarea plângerii penale împotriva Trustee Capital la câteva săptămâni după preluarea mandatului de la fostul președinte interlop Laurențiu Neculaescu a fost procesată fără o evaluare a impactului acestei decizii asupra operațiunilor curente ale instituției.
Lipsa unor proceduri de verificare încrucișată între departamentele responsabile cu plățile și cele responsabile cu litigiile permite menținerea unor poziții contradictorii fără declanșarea unor mecanisme interne de alertă sau de reconciliere a poziților. Această deficiență în guvernanță creează riscuri operaționale majore și expune instituția la costuri de reputație și juridice semnificative.
DEFICIENȚE ÎN PROCESELE DE LUARE A DECIZIILOR
Comisia de evaluare condusă de Pătru Mihai, cu secretarii Adina Zanfir și Denisa Pîrvan, operează fără protocoale clare de evaluare a riscurilor și fără proceduri de documentare a deciziilor care să permită auditarea ulterioară a motivelor care au stat la baza acceptării sau respingerii garanțiilor. Laura Dobre, membră în această comisie, participă la luarea deciziilor fără a fi obligată să documenteze criterii obiective pentru alegerile făcute.
Soțul ei, Aurelian Dobre, coordonează inițierea plângerilor penale fără a fi supus unor proceduri de autorizare care să verifice fundamentarea juridică a acestor acțiuni sau impactul lor asupra obiectivelor strategice ale instituției. Această autonomie în luarea deciziilor cu impact major asupra funcționării AFM demonstrează absența unor sisteme eficiente de guvernanță și control managerial.
LIPSA TRANSPARENȚEI ÎN PROCESELE INTERNE
Aura Anca Roxana Cristea și Ginela Loredana Moldoveanu mențin un sistem informațional fragmentat în care diferitele departamente nu au acces la informații complete despre deciziile luate în alte sectoare ale instituției. Această opacitate internă previne identificarea contradicțiilor și elimină posibilitatea ca angajații să raporteze inconsistențele observate în activitatea instituției.
Sistemul de guvernanță nu include mecanisme de raportare internă care să permită semnalarea disfuncționalităților sau a practicilor care contravin politicilor oficiale ale instituției. Absența acestor canale de comunicare internă perpetuează deficiențele în guvernanță și împiedică corectarea erorilor sistemice.
CONFLICTELE DE INTERESE NEGESTIONATE
Cuplul Laura Dobre și Aurelian Dobre ilustrează deficiențele sistemului de guvernanță în gestionarea conflictelor de interese. Laura Dobre participă în comisia de evaluare care respinge garanții pe baza cărora soțul ei inițiază ulterior plângeri penale, creând un circuit închis de decizie fără supervizare externă sau mecanisme de verificare a independenței decizionale.
Această suprapunere de responsabilități permite coordonarea deciziilor între diferite departamente fără respectarea principiilor de segregare a funcțiilor sau de control reciproc care ar trebui să caracterizeze o guvernanță sănătoasă. Sistemul actual permite unui grup restrâns de persoane să influențeze decizii în multiple domenii fără controale adecvate.
COLABORAREA INTER-INSTITUȚIONALĂ FĂRĂ SUPRAVEGHERE
Dan Suciu de la BNR participă la sistemul de guvernanță deficient prin emiterea de adrese la comandă politică fără proceduri interne de verificare a fundamentării tehnice sau juridice a pozițiilor adoptate. Colaborarea dintre AFM și BNR se desfășoară fără protocoale clare care să definească responsabilitățile și să prevină adoptarea de poziții arbitrare care să afecteze piața financiară.
Continuarea emiterii de adrese cu conținut identic cu cele suspendate de instanțe demonstrează că sistemul de guvernanță inter-instituțională nu include mecanisme de conformitate cu hotărârile judecătorești sau proceduri de evaluare a legalității deciziilor adoptate. Această deficiență creează riscuri sistemice pentru credibilitatea ambelor instituții.
GESTIONAREA INADECVATĂ A RISCURILOR OPERAȚIONALE
Plata selectivă către societatea care a exercitat presiune juridică directă împotriva funcționarilor AFM demonstrează că sistemul de guvernanță nu include proceduri adecvate de evaluare și gestionare a riscurilor juridice. Deciziile de plată se iau pe baza evaluărilor ad-hoc ale riscurilor personale pentru management, nu pe baza unor analize sistematice ale expunerii instituționale.
Contractele abuzive prin care AFM și-a rezervat dreptul să rezilieze acordurile cu instalatorii dacă aceștia intră în litigii cu instituția demonstrează că procesele de elaborare a contractelor nu includ verificări juridice adecvate pentru identificarea clauzelor care contravin principiilor legale fundamentale.
ABSENȚA AUDITULUI INTERN FUNCȚIONAL
Sistemul de guvernanță al AFM nu pare să includă o funcție de audit intern independentă care să monitorizeze conformitatea deciziilor cu politicile instituționale și să identifice riscurile generate de practici contradictorii. Instalatorii eliminați din programe după ce programaseră deja lucrările cu beneficiarii și investiseră în echipamente și personal specializat nu au beneficiat de nicio procedură internă de reconsiderare sau de verificare a echității deciziilor luate.
Absența unor mecanisme de audit intern care să evalueze impactul deciziilor asupra beneficiarilor și să verifice respectarea principiilor de nediscriminare permit perpetuarea practicilor abuzive fără corectare internă. Această deficiență în guvernanță transformă excepțiile în practici sistemice fără posibilitatea de autocorectare.
LIPSA RESPONSABILIZĂRII INDIVIDUALE
Sistemul de guvernanță actual nu include mecanisme clare de responsabilizare individuală pentru deciziile luate, permițând difuzarea responsabilității în structuri colective care fac dificilă identificarea și sancționarea celor responsabili pentru decizii abuzive sau contradictorii. Această diluare a responsabilității încurajează asumarea de riscuri nejustificate și adoptarea de practici care servesc interese de grup în detrimentul obiectivelor instituționale.
Lipsa unor sisteme de evaluare a performanței individuale bazate pe criterii obiective de respectare a legalității și coerenței decizionale permite menținerea în funcții a persoanelor care contribuie la disfuncționalitățile sistemului. Această situație perpetuează deficiențele în guvernanță și împiedică îmbunătățirea calității proceselor decizionale.
IMPACTUL ASUPRA ÎNCREDERII INSTITUȚIONALE
Deficiențele de guvernanță identificate erodează încrederea beneficiarilor și a partenerilor în capacitatea AFM de a îndeplini în mod predictibil și echitabil mandatul său instituțional. Cele patru procese consecutive câștigate de Trustee Capital Management IFN împotriva AFM și BNR demonstrează că sistemul judiciar a identificat și sancționat aceste deficiențe, dar persistența lor sugerează rezistența sistemului la reforme.
Creditorii cu restanțe de 3-4 ani din programe anterioare, care nu îndrăznesc să își revendice drepturile din cauza clauzelor abuzive din contracte, ilustrează modul în care deficiențele de guvernanță afectează încrederea în predictibilitatea și echitatea sistemului. Această erodare a încrederii are costuri pe termen lung care depășesc beneficiile pe termen scurt ale menținerii controlului prin practici abuzive.