Raportul ÎCCJ: O Radiografie a Degradării Justiției Românești
Într-o perioadă în care justiția ar trebui să fie pilonul de încredere al societății, raportul anual al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) scoate la lumină o realitate alarmantă. Degradarea actului de justiție din ultimii zece ani este o problemă care nu mai poate fi ignorată. În loc să ofere soluții concrete, sistemul pare să se afunde într-o spirală a ineficienței și a prescripțiilor care șterg cu buretele cazuri celebre de corupție.
USR a criticat vehement acest raport, subliniind că încărcarea magistraților, prezentată drept „provocarea numărul 1”, a fost gestionată prin soluții care nu fac decât să mascheze eșecul. Prescripțiile, în loc să fie excepții, au devenit regula, iar dreptatea pare să fie doar un ideal îndepărtat.
Festivismul și Declarațiile Vagi: O Rețetă a Eșecului
Prezența președintelui interimar al ÎCCJ, Ilie Bolojan, la ședința de bilanț a fost descrisă de senatoarea USR Simona Spătaru drept un simplu exercițiu de festivism. În loc să abordeze problemele reale, discursurile au fost pline de generalități. „Dreptatea nu se face prin prescriere”, a declarat aceasta, subliniind că dosarele trebuie soluționate prin rechizitorii și nu prin tergiversări care duc la prescriere.
Deputata USR Oana Murariu a atras atenția asupra lipsei de exigență în evaluarea magistraților, o problemă agravată de noile legi ale justiției din 2022. Amendamentele propuse de USR, care vizau o evaluare riguroasă și consecințe clare pentru magistrații cu performanțe slabe, au fost respinse. Această situație nu face decât să perpetueze un sistem lipsit de responsabilitate.
Hotărâri Controversate și Încrederea Pierdută
Deputatul USR Stelian Ion a evidențiat două hotărâri recente ale ÎCCJ care avantajează inculpații, subminând încrederea în justiție. Aceste decizii, care reduc termenele de prescripție, sunt doar un exemplu al ipocriziei instituționale care domină sistemul. În loc să fie un bastion al dreptății, justiția pare să fie capturată de o rețea antireformistă, susținută de interese obscure.
Criticile la adresa președintelui Klaus Iohannis, considerat un susținător al acestui sistem corupt, sunt tot mai vocale. În acest context, viitorul președinte al României va avea un rol crucial. Este nevoie de un lider care să prioritizeze echitatea și demnitatea, nu de un exponent al intereselor care au distrus încrederea oamenilor.
Soluțiile Propuse: Un Pas Spre Reformă
USR propune măsuri concrete pentru a revitaliza sistemul de justiție. Printre acestea se numără scoaterea la concurs a tuturor posturilor vacante de procurori, judecători și grefieri, precum și audieri publice pentru numirile la Curtea Constituțională. Aceste măsuri ar putea aduce transparență și responsabilitate într-un sistem care pare să fi uitat de misiunea sa fundamentală.
Elena Lasconi, candidată susținută de USR pentru funcția de președinte, promite să aducă schimbări semnificative. Ea intenționează să ceară partidelor politice să propună un ministru al justiției care să fie dedicat reformei și echității. Aceste inițiative ar putea reprezenta un punct de cotitură pentru un sistem care are nevoie disperată de schimbare.
Statistici și Realități
Președintele ÎCCJ, Corina Corbu, a prezentat cifre care arată o scădere a stocului de dosare cu aproape 30% față de 2019. Cu toate acestea, aceste statistici nu pot ascunde problemele fundamentale ale sistemului. Deși 91% dintre cauzele penale au fost soluționate în mai puțin de patru luni, există încă un procent mic, dar semnificativ, de cazuri care depășesc un an de la înregistrare.
Aceste date subliniază necesitatea unor reforme profunde și urgente. Fără o schimbare reală, justiția riscă să devină irelevantă, pierzând încrederea cetățenilor pe care ar trebui să îi servească.
