Guvernul reduce numărul de secretari de stat: o schimbare necesară sau doar o promisiune?
Guvernul României a anunțat o decizie care promite să reducă birocrația și să eficientizeze structura administrativă. Purtătorul de cuvânt, Mihai Constantin, a declarat că numărul secretarilor de stat va fi redus de la 75 la 56, o măsură care face parte din planul de guvernare pentru restructurarea aparatului bugetar. Această schimbare vine cu promisiunea unei organigrame revizuite în următoarele două săptămâni, fiecare minister fiind responsabil de adaptarea structurii sale.
Un pas spre eficiență sau o simplă ajustare?
Reducerea numărului de secretari de stat este prezentată ca o măsură menită să aducă administrația mai aproape de nevoile reale ale cetățenilor. Totuși, procesul este descris ca fiind unul prudent, pentru a se asigura că ajustările reflectă realitățile din teren. De la finalul anului 2023, acest demers a fost inițiat, dar ritmul lent ridică întrebări despre angajamentul real al autorităților.
Organigrama ministerelor, sub lupă
Fiecare minister va avea un secretar general și, dacă este necesar, unul sau doi secretari generali adjuncți. Această structură revizuită ar trebui să fie implementată în următoarele două săptămâni, conform declarațiilor oficiale. Însă, rămâne de văzut dacă această reorganizare va aduce cu adevărat eficiență sau dacă va fi doar o schimbare cosmetică.
Promisiuni versus realitate
Deși măsura este prezentată ca un pas înainte, scepticismul persistă. Reducerea numărului de funcții publice este o promisiune frecvent întâlnită în discursurile politice, dar implementarea efectivă și impactul real asupra cetățenilor sunt adesea discutabile. Va reuși această inițiativă să îmbunătățească funcționarea administrației publice sau va rămâne doar o altă promisiune pe hârtie?
Un test pentru guvernare
Acest demers reprezintă un test important pentru actualul guvern. Capacitatea de a implementa schimbări reale și de a răspunde nevoilor cetățenilor va fi un indicator al eficienței și integrității administrației. Într-o perioadă în care încrederea publicului în instituții este fragilă, astfel de măsuri pot fie să consolideze această încredere, fie să o erodeze și mai mult.
