Promisiuni de modernizare a infrastructurii feroviare în România
După ani de stagnare și restanțe în ceea ce privește infrastructura feroviară, oficialii din Ministerul Transporturilor promit că, începând cu anul 2026, românii vor putea circula mai rapid pe sute de kilometri de linii reabilitate. Această declarație vine în contextul în care 2025 a fost un an cu realizări modeste în domeniul modernizării căilor ferate.
Recent, au fost deschise trei sectoare modernizate între Arad și Deva, iar pe magistrala Brașov – Sighișoara au avut loc lucrări de modernizare pe mai multe porțiuni, inclusiv între Bod și Stupini, Apața și Augustin, precum și în gara Racoș. De asemenea, pe coridorul Timișoara-Lugoj a fost inaugurat un fir nou, cu o lungime de 13 kilometri. În contrast, în 2025, doar 60 de kilometri de fir simplu au fost dați în trafic, ceea ce a dus la economii minime de timp pentru călători.
Planuri ambițioase pentru 2026
În 2026, reprezentanții Ministerului Transporturilor promit modernizări extinse, cu un total de aproape 630 de kilometri de linie reabilitată. Ionuț Savoiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a declarat că se așteaptă să fie deschise circulației aproximativ 183 de kilometri pe diverse proiecte, inclusiv electrificarea și reabilitarea liniei Cluj-Episcopie și modernizarea liniei Caransebeș-Timișoara-Arad. De asemenea, se preconizează finalizarea lucrărilor de tip Quick Wins pe circa 400 de kilometri și reînnoiri pe 200 de kilometri.
Aceste promisiuni sunt însoțite de așteptări mari, iar Ionuț Curea de la Pro Infrastructura a subliniat că 2026 ar putea fi un an record în ceea ce privește kilometrii de fir de cale ferată modernizată pe proiectele majore, estimând o realizare de aproape 200 de kilometri. Călătorii ar trebui să beneficieze de timpi de călătorie mai scurți pe rutele principale, cum ar fi Arad-Timișoara-Caransebeș, Cluj-Napoca-Episcopie, Brașov-Sighișoara, București-Constanța și București-Giurgiu.
Provocări și restanțe
Cu toate acestea, 2025 a lăsat în urmă și restanțe semnificative, printre care sectorul Poieni-Vadu Crișului de pe ruta Cluj-Oradea. România dispune de aproximativ 10.000 de kilometri de cale ferată, dar viteza medie de circulație este de puțin peste 40 de kilometri pe oră, ceea ce subliniază necesitatea urgentă de modernizare a infrastructurii feroviare.
În concluzie, promisiunile oficialilor din domeniul transporturilor sunt ambițioase, dar rămâne de văzut dacă acestea se vor traduce în realitate și dacă românii vor putea beneficia de o infrastructură feroviară modernizată și eficientă în anii următori.
