iunie 8, 2026
Politica

Suspendarea judecătorilor CCR Mihai Busuioc și Dacian Dragoș, contestată de CAB

Suspendarea judecatorilor CCR Mihai Busuioc si Dacian Dragos contestata de CAB

Suspendarea judecătorilor CCR Mihai Busuioc și Dacian Dragoș, respinsă de CAB

Curtea de Apel București a decis în ziua de 11 februarie 2026, refuzând o cerere de suspendare a judecătorilor Curții Constituționale a României, Mihai Busuioc și Dacian Cosmin Dragoș. Această solicitare a fost formulată de avocata Silvia Uscov, reprezentantă a AUR, dar instanța a considerat că demersurile sunt nefondate.

În cadrul acestei hotărâri, judecătoarea Olimpiea Crețeanu a explicat că instanța a admis o solicitare distinctă, referitoare la sesizarea Curții Constituționale (CCR) pentru clarificări legate de vechimea judecătorilor. Astfel, instanța a respins toate cererile de suspendare ca fiind fără temei.

Decizia a fost formulată în dosarul 8100/2/2025, iar instanța a subliniat că a respins toate excepțiile articulate de părți, inclusiv cele de inadmisibilitate sau tardivitate. Aceasta a fost urmată de o zgomotoasă zi în sala de judecată, unde a avut loc un schimb intens de argumente, culminând cu hotărârea finală.

Menționăm că Dacian Cosmin Dragoș se află în tabăra judecătorilor care susțin proiectul Guvernului de reformă a pensiilor magistraților, o tabără ce deține o majoritate vulnerabilă de cinci la patru în cadrul CCR. De asemenea, această hotărâre a fost precedată de alte amânări semnificative ale pronunțării, inclusiv o cerere de suspendare a lui Dacian Dragoș respinsă de către o altă judecătoare a Curții de Apel.

Acest caz ridică întrebări importante cu privire la independența judecătorilor și la presiunea politică exercitată asupra sistemului judiciar, subliniind provocările cu care se confruntă acțiunile de reformă în justiție. Pe fondul acestor evenimente, este esențial ca fiecare decizie luată să fie fundamentată pe principii juridice solide și să asigure protecția drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

În contextul acestor evoluții, rămâne de văzut cum va influența această decizie viitorul sistemului judiciar din România și ce măsuri ar putea fi adoptate pentru a asigura funcționarea optimă și corectă a democrației. Sentimentul de instabilitate din rândul societății se face simțit și este evident că discuțiile privind reformele în justiție vor continua să fie un subiect crucial pentru toți actorii politici și civici implicați.