Guvernul României și provocările bugetului austerității
Într-un context economic tensionat, Guvernul României se confruntă cu decizii dificile privind bugetul pentru anul 2025. După implementarea ordonanței austerității, urmează un buget care promite să fie la fel de restrictiv. Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat că nu există fonduri pentru majorări salariale sau creșteri ale pensiilor, iar prioritățile se concentrează pe menținerea plăților la nivelul actual.
În paralel, se lucrează la o reformă fiscală care ar putea aduce schimbări semnificative. Printre măsurile analizate se numără impozitarea progresivă a veniturilor mari, creșterea TVA și comasarea contribuțiilor sociale. Aceste propuneri au stârnit deja controverse, mai ales în rândul celor cu venituri de peste 5.000 de euro, care ar putea fi afectați de o taxare mai mare.
Impactul asupra salariilor și pensiilor
Premierul Marcel Ciolacu a exprimat dorința de a indexa pensiile începând cu luna septembrie, dar ministrul Finanțelor a subliniat că bugetul nu permite astfel de măsuri. În plus, noua lege a salarizării, care ar fi trebuit să aducă beneficii angajaților din sectorul public, ar putea fi amânată. În schimb, se preconizează reduceri de cheltuieli și concedieri în instituțiile și companiile de stat.
Aceste decizii vin într-un moment în care deficitul bugetar al României a atins cote alarmante, iar Guvernul își propune să îl reducă de la 9% la 7% în 2025. Totuși, măsurile de austeritate riscă să afecteze semnificativ nivelul de trai al cetățenilor, mai ales în contextul unei economii deja fragile.
Reforma fiscală: între necesitate și controverse
Reforma fiscală propusă de Guvern include măsuri precum comasarea contribuției la sănătate cu impozitul pe venit și aplicarea unei cote de 20% la salariul brut. Aceasta ar putea duce la o scădere a veniturilor nete pentru angajați. De exemplu, un salariu brut de 10.000 de lei ar putea fi redus cu 350 de lei net, conform calculelor preliminare.
În același timp, impozitarea progresivă a veniturilor mari este văzută ca o soluție pentru creșterea încasărilor bugetare. Totuși, această măsură a generat nemulțumiri în rândul celor afectați, care consideră că sunt penalizați pentru succesul lor financiar.
Prioritățile bugetului: investiții și apărare
În ciuda constrângerilor financiare, Guvernul a anunțat că va prioritiza investițiile în infrastructură, sănătate și apărare. Aceste domenii sunt esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung a României, dar implementarea lor va necesita o gestionare atentă a resurselor disponibile.
În acest context, fiecare instituție publică va trebui să reducă cheltuielile de funcționare cu 10-15%, conform termenului limită stabilit pentru 27 ianuarie. Această măsură este menită să asigure sustenabilitatea bugetului, dar ar putea avea efecte negative asupra calității serviciilor publice.
Un viitor incert pentru economia României
Deciziile luate în următoarele luni vor avea un impact semnificativ asupra economiei și societății românești. De la impozitarea progresivă la reducerea cheltuielilor publice, fiecare măsură adoptată va influența nivelul de trai al cetățenilor și perspectivele de dezvoltare ale țării.
În acest context, rămâne de văzut cum va reuși Guvernul să echilibreze nevoia de austeritate cu cerințele unei economii în creștere. Provocările sunt mari, dar și oportunitățile de a transforma criza într-un moment de schimbare pozitivă nu lipsesc.
