„`html
Românii fac tot mai puţini copii. De ce amână tinerii momentul şi ce riscuri apar după 35 de ani
O realitate îngrijorătoare persistă în România, unde tendinţa de scădere a natalităţii devine din ce în ce mai acută. Statisticile arată o tendinţă alarmantă, cu vârsta medie la prima naștere care a ajuns la aproximativ 28-29 de ani. Tinerii, atrași de carieră și de stabilitatea financiară, pare că amână momentul de a întemeia o familie, fără a conștientiza riscurile care apar pe parcurs.
Conform declarațiilor din rândul generației tinere, mulți simt o presiune socială puternică de a avea o carieră stabilă înainte de a deveni părinți. „Simt această presiune ca mai întâi să fie ei la casa lor, să găsească un job, să strângă bani ca să ia credit la o casă și după să facă un copil”, a explicat un tânăr. Această dorinţă de a îndeplini o serie de etape considerate tradiționale poate duce la amânarea momentului ideal pentru a deveni părinți.
Din păcate, timpul nu poate fi ignorat. După 35 de ani, șansele de a avea un copil scad drastic, iar infertilitatea devine o realitate dureroasă. Diverse cupluri pot descoperi că, odată ajunse la această vârstă, fertilizarea in vitro devine singura soluţie viabilă, dar nu fără un cost emoţional şi financiar substanțial.
Ana este un exemplu concret. După 3 ani de încercări de a avea un copil pe cale naturală, a decis să încerce fertilizarea in vitro. „Este prima procedură. […] Aș mai încerca încă o dată”, a declarat ea, conștientă că drumul va fi lung și plin de provocări. În ciuda dificultăților, poveștile de succes există, cum ar fi cea a Gabrielei, care, după 8 ani de eforturi, a reușit să rămână însărcinată la 39 de ani, arătând că speranța nu trebuie abandonată.
Cu toate acestea, realitatea din cabinetele ginecologice reflectă o criză profundă: în 2025, s-a înregistrat cea mai mică natalitate din ultimul secol. „După vârsta de 35 de ani, avem un declin accelerat al rezervei ovariene, iar rata de fertilitate scade considerabil”, a explicat doctorul Ioana Iordache, specialist în infertilitate.
Costurile procedurilor de FIV sunt de asemenea un factor care poate influenţa deciziile cuplurilor. O procedură poate costa în jur de 3.000 de euro, iar statul român oferă un suport financiar insuficient, de până la 15.000 de lei, aplicabil pe principiul primului venit, primul servit. Aceasta înseamnă că majoritatea cuplurilor trebuie să se autofinanteze pentru a avea acces la aceste servicii medicale necesare.
Psihologul clinician Cristina Bragarencu subliniază impactul emoțional profund al infertilității asupra relațiilor de cuplu. „Atunci când o femeie pierde numeroase sarcini, durerea este comparabilă cu cea a unei pierderi în familie.” De asemenea, presiunea socială și sentimentul de rușine pot contribui la o stare de sănătate mintală precară pentru cei afectați de aceste probleme.
Așadar, România se confruntă cu o combinație complexă de factori care conduc la scăderea natalității. De la lipsa de stabilitate financiară, la presiunea socială și la provocările medicale, viitorul pare a fi unul incert, atât din punct de vedere demografic cât și social. Confruntarea cu aceste probleme necesită nu doar o conștientizare a riscurilor, ci și soluții clare și sustenabile.
„`
