Pacienții, nevoiți să aștepte ore în șir în a doua zi de grevă din Sănătate

Pacienții, lăsați să aștepte cu orele în a doua zi de grevă din Sănătate

A doua zi de grevă generală zguduie sistemul medical din România, iar atmosfera din spitale devine tot mai tensionată. Furia pacienților crește pe măsură ce sindicatele subliniază că deblocarea a peste 6.800 de posturi în spitalele țării reprezintă doar o soluție temporară într-un peisaj de criză complex, unde unitățile medicale mari din Capitală primesc foarte puțin, în timp ce spitalele mai mici beneficiază de resurse semnificativ mai mari. În acest context, cine suportă realmente greul? Pacienții! Zeci de oameni sunt nevoiți să aștepte ore în șir pe holurile spitalelor pentru a primi o consultație, astfel devenind victimele unui conflict care pare că nu are final.

Sistemul de sănătate sub presiune

Secțiile sunt suprasolicitate, răspândind un sentiment de epuizare printre personalul medical care se luptă cu resurse limitate. Daniel Calciu, brancardier ATI la Spitalul Bagdasar Arseni, ilustrează provocările prin care trec colegii săi: „Mă sună constant colegii, întrebând unde sunt și de ce nu mă întorc la muncă, când, în realitate, sunt acolo unde m-au trimis. Situația a devenit critică, iar pacienții au nevoie urgentă de îngrijire.” Patricia Tănase, asistent neurochirurgie, subliniază gravitatea situației: „Mulți colegi sunt epuizați; unii au decedat în timpul serviciului, iar alții sunt prea bolnavi pentru a putea lua concediu medical.”

Impactul asupra pacienților

Marcela Voicu, infirmieră la secția de cardiologie, constată că are grijă de un număr de pacienți semnificativ mai mare decât norma prevăzută. „La tura de noapte, mă ocup de până la 45 de pacienți, complet singură,” afirmă ea, evidențiind lipsa de personal medical. În acest dinamic, pacienții continuă să sufere. Cei care așteaptă intervenții medicale sunt adesea dispuși să fie îngrijiți, dar se confruntă cu realitatea amânărilor prelungite.

Cercetătorii de soluții

Radu Robert, lider Sanitas la Spitalul Obregia, atrage atenția asupra necesității de personal suplimentar, afirmând: „Avem nevoie de peste 100 de noi angajați, în condițiile în care desfășurăm activități cu doar 30.” Situația este similară în spitalele de urgență, unde presiunea pe personal a dus la stări de epuizare severă, cu doar câțiva angajați sârguincioși care rămân pentru a face față exigențelor. La Spitalul Floreasca, de exemplu, prof. dr. Radu Ţincu explică că este necesar un număr considerabil mai mare de asistente pentru a respecta standardele de îngrijire prevăzute.

Reacții politice și legislative

În timp ce progresele sunt tardive, polarizarea discuțiilor se resimte și în Parlament. Deputatul Cezar Mihail Drăgoescu, din partea USR, recriminează foștii miniștri ai sănătății, argumentând că nu au realizat nimic semnificativ în ultimii ani. Între timp, fostul ministru Alexandru Rogobete îi contrazice, subliniind datoriile importante lăsate administrației actuale. Totuși, multiplele inițiative legislative, care includ legi împotriva agresiunilor asupra personalului medical și promisiuni de angajare, rămân într-o zonă de incertitudine.

Povestea continuă

În acest context de nemulțumire și criză, sistemul medical românesc se îndreaptă inevitabil spre colaps dacă nu se găsesc soluții viabile și durabile. Speranța pacienților depinde acum de o reformare reală a sistemului, una care să adreseze nevoile urgente și să asigure un viitor sustenabil pentru sănătate.