Creșterea accizelor la băuturile alcoolice în România
Începând cu 1 ianuarie 2026, România se pregătește pentru o nouă rundă de creșteri ale accizelor la băuturile alcoolice, estimându-se o majorare de până la 10%. Această măsură vine pe fondul unei scăderi a consumului de alcool, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), care arată o tendință de diminuare a consumului mediu pe cap de locuitor în 2024 comparativ cu anul anterior.
Evoluția consumului de alcool în România
Conform statisticilor, consumul mediu de bere a crescut ușor cu 0,1 litri, în timp ce consumul de vinuri a scăzut cu 1,4 litri, iar băuturile alcoolice distilate au înregistrat o scădere de 0,3 litri. De asemenea, băuturile nealcoolice au avut o reducere semnificativă de 9,3 litri pe cap de locuitor. Această evoluție se aliniază cu creșterea accizelor la alcool, tutun și combustibili, care au crescut cu aproape 10% de la 1 august 2025, odată cu majorarea cotei standard de TVA.
Impactul accizelor asupra consumului
De la 1 ianuarie 2026, accizele vor continua să crească, având un impact direct asupra prețurilor băuturilor alcoolice. Măsurile fiscale au fost implementate în două etape, prima având loc pe 1 august 2025, când accizele pentru alcool și băuturi alcoolice au crescut cu 10%. De asemenea, accizele pentru tutun prelucrat și combustibili au fost ajustate în aceeași manieră. Este important de menționat că nivelul accizelor pentru benzină și motorină nu va mai fi actualizat cu indicele prețurilor de consum în 2026.
Producția și importul de băuturi alcoolice
În 2024, resursele totale de bere au scăzut cu 159.200 hectolitri, iar importul de bere a scăzut cu 9,5%. Producția de bere a înregistrat o scădere de 226.700 hectolitri, ceea ce reprezintă o diminuare de 1,5%. De asemenea, resursele totale de vinuri au scăzut cu 804.100 hectolitri, iar producția de vinuri a scăzut cu 24,1%. Importul de vinuri a scăzut cu 5,8%, ceea ce sugerează o tendință de reducere a consumului și a producției în acest sector.
Scăderea producției de băuturi alcoolice distilate
Producția de băuturi alcoolice distilate a scăzut cu 27.200 hectolitri în 2024, iar consumul mediu de lichioruri și alte băuturi distilate a scăzut de la 0,9 la 0,8 litri pe cap de locuitor. În contrast, producția de rachiuri naturale și coniac a crescut cu 5,3%, ceea ce arată o diversificare a preferințelor consumatorilor. Totuși, resursele totale de băuturi din grupa whisky, gin, rom și votcă au scăzut cu 11.900 hectolitri, indicând o tendință generală de scădere a consumului de alcool în România.
Concluzie
În concluzie, creșterea accizelor la băuturile alcoolice, combinată cu scăderea consumului, reflectă o schimbare semnificativă în comportamentul consumatorilor români. Această situație ridică întrebări cu privire la viitorul pieței alcoolului în România și la modul în care aceste măsuri fiscale vor influența atât producția, cât și consumul în anii următori.
