Expulzarea misterioasă a Ștefaniei Neagoe: un semnal de alarmă pentru societatea civilă
Într-un episod care ridică semne de întrebare asupra libertății de exprimare și a drepturilor omului, Ștefania Neagoe, o româncă implicată activ în proiecte de susținere a societății civile, a fost expulzată din Serbia fără nicio explicație clară. Participarea sa la un workshop internațional, organizat de Universitatea de Științe Economice din Viena și Fundația Erste, s-a transformat într-o experiență marcată de teamă și incertitudine.
Evenimentul, care avea ca scop schimbul de bune practici între organizații non-guvernamentale din mai multe țări, a fost brusc întrerupt de o intervenție a autorităților sârbe. Ștefania și alți participanți au fost ridicați de la hotel în toiul nopții, legitimați și transportați la secția de poliție fără a li se oferi vreo justificare. Această acțiune a fost însoțită de o atmosferă de intimidare, participanții fiind separați și interogați în mod aleatoriu.
Un tratament inexplicabil și o decizie controversată
Deși Ștefania Neagoe nu a fost interogată direct, i s-a prezentat o hârtie redactată în limba sârbă, prin care i se cerea să părăsească țara în 24 de ore și i se interzicea accesul în Serbia pentru următoarele 12 luni. Refuzul său de a semna documentul, din cauza lipsei unei traduceri clare, subliniază absurditatea situației. Colegii săi, vorbitori de limbă sârbă, au confirmat conținutul documentului, dar nici ei nu au primit explicații suplimentare privind motivele acestei decizii drastice.
Ministerul Afacerilor Externe din România a catalogat măsurile luate de autoritățile sârbe drept excesive și a solicitat clarificări urgente. Cu toate acestea, până în prezent, motivele reale ale expulzării rămân necunoscute, lăsând loc speculațiilor și îngrijorărilor legate de respectarea drepturilor fundamentale.
Un context tensionat în Serbia
Incidentul are loc pe fondul unor tensiuni politice și sociale crescânde în Serbia, unde protestele anti-corupție și anti-guvernamentale au mobilizat mii de oameni. Regimul naționalist al președintelui Aleksandr Vucic este acuzat de restrângerea libertăților civile și de o apropiere periculoasă de Rusia. În acest context, acțiunile împotriva participanților la workshop-ul internațional par să fie parte a unei strategii mai ample de suprimare a vocilor critice.
Deși subiectele discutate în cadrul workshop-ului erau strict legate de sustenabilitatea financiară a ONG-urilor, fără nicio legătură cu politica internă a Serbiei, autoritățile au considerat participanții un „risc de securitate”. Această etichetare arbitrară ridică întrebări serioase despre intențiile reale ale regimului și despre respectarea normelor internaționale.
Teama și vigilența: trăiri marcante pentru participanți
Ștefania Neagoe a descris experiența ca fiind una marcată de teamă și neliniște. Separată de colegii săi și supravegheată constant de un polițist, ea a fost nevoită să își păstreze calmul într-o situație lipsită de transparență. „A existat un sentiment de vigilență continuă, mereu mă uitam unde sunt ceilalți colegi ai mei, ce se întâmplă cu ei”, a declarat ea.
Acest episod subliniază fragilitatea drepturilor omului în anumite regiuni și necesitatea unei solidarități internaționale mai puternice. De asemenea, ridică întrebări despre modul în care statele tratează cetățenii străini și despre limitele pe care le pot depăși în numele „securității naționale”.
Un apel la claritate și responsabilitate
În timp ce autoritățile române continuă să ceară explicații, acest incident servește ca un memento al importanței protejării drepturilor fundamentale și al necesității de a combate abuzurile de putere. Situația Ștefaniei Neagoe este un exemplu clar al provocărilor cu care se confruntă societatea civilă în anumite părți ale lumii și al curajului necesar pentru a continua lupta pentru dreptate și transparență.
