ÎCCJ a respins recursul în casație al fostului primar Daniel Tudorache
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis luni, 12 ianuarie 2026, să respingă recursul în casație formulat de Daniel Tudorache, fost primar al Sectorului 1 din București. Această hotărâre a instanței confirmă condamnarea sa anterioară pentru complicitate la trafic de influență, menținând astfel pedeapsa stabilită de instanțele inferioare.
Decizia ÎCCJ subliniază că termenul de prescripție a răspunderii penale nu era împlinit, ceea ce înseamnă că Tudorache va rămâne cu condamnarea sa. Aceasta a fost o veste proastă pentru fostul edil, care a fost condamnat în ianuarie 2025 la trei ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de supraveghere de patru ani, plus 60 de zile de muncă în folosul comunității și interdicții de exercitare a unor drepturi.
Faptele pentru care a fost condamnat Tudorache se referă la contracte derulate în perioada 2016-2017, în care acesta a pretins sume de bani ca și „comision”. Această situație a fost detaliată în rechizitoriul procurorilor, care au demonstrat implicarea sa în activități ilegale de influențare a deciziilor administrative.
Completul de cinci judecători al ÎCCJ a stabilit că, în cazul participației penale, momentul consumării infracțiunii principale determină calculul termenului de prescripție, iar contribuția complicelui se raportează la această faptă. Astfel, instanța a reținut că infracțiunea a fost săvârșită în luna mai 2017, ceea ce a început să curgă termenul de prescripție atât pentru autor, cât și pentru complice.
În comunicatul oficial al ÎCCJ se menționează că „situația juridică a autorului a fost stabilită definitiv într-un dosar separat, aspect care influențează modul de calcul al termenului de prescripție în privința participantului la infracțiune”. Această clarificare a fost esențială pentru a înțelege de ce recursul lui Tudorache a fost respins.
Prin această hotărâre, recursul în casație este respins, menținând efectele condamnării definitive, ceea ce subliniază seriozitatea acuzațiilor și a dovezilor prezentate de procurori. Această decizie este un exemplu clar al angajamentului justiției române de a combate corupția și abuzurile de putere în rândul funcționarilor publici.
