Hoţii tezaurului dacic au vrut să fure şi Coiful de la Cucuteni, dar nu au putut sparge vitrina
Coiful de la Coţofeneşti, împreună cu cele două brăţări dacice, sunt pe cale să fie returnate României, fiind programate să sosească la începutul săptămânii următoare. De marţi seara, aceste piese valoroase vor fi expuse la Muzeul Naţional de Istorie, unde publicul va putea admira coiful, chiar şi cu îndoitura provocată de hoţi în timpul furtului din Olanda. Între timp, caută mai multe informaţii despre cea de-a treia brăţară, care a rămas în continuare nerecuperată.
În cadrul procesului de astăzi, singurul suspect care nu a acceptat o înţelegere cu procurorii a afirmat că brăţara nu se află în posesia sa. De asemenea, s-a aflat că, în seara jafului, hoţii au încercat să fure şi coiful de la Cucuteni, dar nu au reuşit să spargă vitrina care îl expunea.
Tezaurul va fi transportat în România cu ajutorul unui avion oferit de guvernul olandez, iar din momentul sosirii, piesele vor fi escortate de Jandarmerie până la muzeu, asigurându-se astfel o securitate strictă. Coiful şi brăţările dacice vor putea fi admirate timp de 10 zile, iar apoi vor intra într-un proces de restaurare. După acest demers, ele vor fi trimise și în alte muzee din țară, pentru a putea fi văzute de un public cât mai larg.
Interdicţiile de expunere internațională vor fi stabilite cu măsuri mai stricte de securitate, a declarat Cornel Ilie, directorul Muzeului Naţional de Istorie, care a menţionat că s-au iniţiat măsuri legislative pentru a îmbunătăţi regimul de export al acestor artefacte prețioase.
Cea de-a treia brăţară rămâne de negăsit
Indiciile conform cărora locul unde se află cea de-a treia brăţară ar putea fi dezvăluit în timpul procesului celor trei suspecţi s-au dovedit a fi înşelătoare. Bernhard Zeeman, singurul inculpat care a refuzat să colaboreze cu anchetatorii, a negat cu fermitate că ar avea în posesie piesa furată. „Este evident că el ştie ceva. Returnarea tezaurului ar reprezenta o recunoaştere a vinovăţiei”, a declarat jurnalista Saskia Belleman.
Procurorii au cerut o pedeapsă de 5 ani şi jumătate pentru Zeeman, în timp ce pentru ceilalţi suspecţi, care au acceptat să colaboreze, s-au cerut pedepse mai uşoare, având în vedere că au predat artefactele.
Aspecte legate de furtul tezaurului
Un detaliu important relevat în cadrul procesului este că, în noaptea jafului, hoţii au intenţionat să sustragă două coifuri, nu doar unul. Au încercat să spargă vitrina care adăpostea Coiful de la Cucuteni, evaluat la peste 3 milioane de euro, dând 7 lovituri de baros, însă nu au reuşit să o dezvăluie.
Capturarea suspecţilor a fost implementată prin operaţiunea a trei agenţi sub acoperire, care s-au prezentat drept comercianţi de artă, oferind 400.000 de euro pentru piese, confirmând astfel că tezaurul se află în posesia lor, ceea ce a condus la arestări.
Directorul Cornel Ilie a exprimat încrederea că şi brăţara dispărută va fi recuperată. În acelaşi timp, unul dintre avocaţii suspecţilor care şi-au recunoscut vina a făcut un apel public, subliniind că „cercul nu se poate închide fără restituirea celei de-a treia brăţări”, îndemnând persoana care o deţine să o returneze, avertizând că autorităţile române, împreună cu cele olandeze, sunt foarte implicate în anchetă.
Judecătorul de caz a anunţat că verdictul va fi dat pe 5 iunie, continuând astfel o saga plină de incertitudini legate de recuperarea patrimoniului cultural românesc.
