Guvernul Mureșan, vot în Parlament. Respingerea declanșează alegeri anticipate

Guvernul Mureșan, la vot în Parlament. Respingerea ar declanșa condițiile pentru alegeri anticipate

Guvernul condus de Siegfried Mureșan ajunge miercuri la vot în plenul reunit al Parlamentului și are nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru a fi învestit. PSD și AUR au anunțat că nu vor vota acest guvern, iar premierul desemnat a declarat că are în jur de 200 de voturi certe, după discuții cu grupul minorităților naționale și cu parlamentari neafiliați.

În cazul unui vot de respingere, se îndeplinește pentru prima dată condiția prevăzută de Constituție pentru declanșarea alegerilor anticipate, fiind al doilea guvern care pică la vot după cel al lui Adrian Veștea. Decizia privind declanșarea anticipatelor revine exclusiv președintelui Nicușor Dan, care a afirmat constant că nu își dorește alegeri anticipate, întrucât nu le consideră o soluție.

Programul de guvernare și măsurile propuse

Ședința plenului reunit începe la ora 13.00, cu prezentarea Programului de guvernare de către Siegfried Mureșan. Programul, depus sâmbătă la Senat, cuprinde 372 de măsuri, 16 ministere și trei vicepremieri. TVA nu va crește, iar revenirea la 19% este promisă „de îndată ce se va putea”. O rectificare bugetară ar urma în 30 de zile de la învestire, fără ca deficitul să depășească ținta de 6,2% din PIB, iar bugetul pe anul următor ar fi publicat până la 30 noiembrie.

Programul prevede limitarea numărului de secretari de stat, interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, comasarea ANAF cu Autoritatea Vamală, un ghișeu unic pentru acte, pașapoarte, permise și înmatriculări, precum și reducerea numărului de parlamentari de la 465 la 405, conform datelor recensământului.

Componența Cabinetului propus

PNL a propus pentru funcțiile de miniștri: Mircea Abrudean – viceprim-ministru și ministrul Afacerilor Interne, Alexandru Nazare – Finanțe, Raluca Turcan – Muncă, Oana Gheorghiu – Sănătate, Dragoș Pîslaru – Investiții și Proiecte Europene, Mihai Dimian – Educație, Sebastian Burduja – Energie. USR a propus: Radu Miruță – viceprim-ministru și Apărare, Diana Buzoianu – Mediu, Oana Țoiu – Afaceri Externe, Cătălin Drulă – Transporturi, Irineu Darău – Economie. UDMR a propus: Tánczos Barná – vicepremier și Agricultură, Cseke Attila – Dezvoltare, Ötvös Koppány – Cultură. Andrea Chiș este propusă ministru al Justiției, independentă, susținută de cele trei partide.

Audierile în comisii au avut loc luni și marți. Au primit avize negative miniștrii propuși la Energie, Apărare, Transporturi, Economie, Muncă, Sănătate, Justiție și Educație. Avizele sunt consultative.

Aritmetica voturilor și pozițiile partidelor

Punctul de plecare al negocierilor include aproximativ 80 de parlamentari PNL, 58 de la USR și 31 de la UDMR, în total 169 de mandate. PSD și AUR adună împreună în jur de 218 mandate, suficiente pentru a bloca orice guvern care nu le include.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat decizia fermă a partidului de a nu vota Guvernul Mureșan, precizând că social-democrații vor fi prezenți în sală. AUR a decis de asemenea să nu voteze guvernul, iar George Simion a anunțat desemnarea unei echipe de negociere cu toate formațiunile politice pentru formarea unui guvern stabil.

Premierul desemnat a declarat că a avut două rânduri de discuții cu grupul minorităților naționale și că aceștia vor anunța miercuri, înaintea votului, ce vor face. Deputatul FDGR Ovidiu Ganț a anunțat că va vota Guvernul Mureșan. Deputata neafiliată a minorității italiene, Ioana Grosaru, a cerut Curții de Apel București anularea decretului de desemnare a lui Mureșan, cerere respinsă ca inadmisibilă.

Poziția președintelui și perspectiva alegerilor anticipate

Articolul 89 din Constituție prevede că președintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Până acum, Parlamentul a respins doar Cabinetul Veștea, în 22 iunie.

Președintele Nicușor Dan a cerut în repetate rânduri partidelor responsabilitate și soluții concrete, apreciind că alegerile anticipate nu sunt o soluție. „E momentul ca această criză politică să se încheie. Alegerile anticipate nu sunt o soluție, dimpotrivă, ar fi o continuare a instabilității și a neîncrederii”, a transmis el. Președintele a îndemnat partidele la dialog și a afirmat că dizolvarea Parlamentului nu este ceva ce își dorește.