Un Gălățean S-a Certat cu Chirurgul După Ce ChatGPT I-a Spus Că Operația A Durat Prea Mult
Într-o lume în care tehnologia avansează cu pași repezi, un incident recent a scos la iveală o problemă tot mai frecventă în relația dintre pacienți și medici. Un bărbat din Galați, operat din cauza unei complicații legate de un abces, a avut o dispută cu chirurgul său, motivul fiind o estimare a duratei intervenției chirurgicale oferită de ChatGPT. Conform inteligenței artificiale, operația ar fi trebuit să dureze o oră, în timp ce realitatea a fost că aceasta a durat 20 de minute.
Acest incident subliniază o tendință alarmantă: tot mai mulți români, aproximativ 7 din 10, caută online explicații pentru simptomele lor, preferând să consulte internetul în loc să meargă la medic. Această abordare, deși convenabilă, poate duce la confuzii și neînțelegeri, având în vedere că diagnosticele online sunt adesea superficiale și nu iau în considerare istoricul medical al pacientului.
Studiile arată că inteligența artificială, deși poate oferi informații rapide, greșește într-un caz din două, iar rata de succes scade și mai mult atunci când utilizatorii nu știu cum să formuleze întrebările corecte. Aceasta este o problemă majoră, având în vedere că medicii se confruntă zilnic cu pacienți care vin cu informații din surse nesigure, contrazicându-i pe baza a ceea ce au citit online.
Dan Mihoc, medic internațional radiolog intervenționist, a comentat despre această situație, afirmând că este o provocare să convingi pacienții că informațiile obținute de la ChatGPT sau Google nu sunt întotdeauna corecte. El subliniază că, deși internetul oferă răspunsuri la multe întrebări, este esențial ca pacienții să aibă o bază medicală solidă pentru a filtra informațiile primite.
Pe de altă parte, Răzvan Radu, medic specialist neurolog, recunoaște utilitatea inteligenței artificiale în practica medicală, afirmând că o folosește zilnic în consultații, dar subliniază că este important să filtrezi informațiile cu cunoștințele medicale deja acumulate. El consideră că cei care se opun utilizării inteligenței artificiale în medicină riscă să devină medici mai puțin competenți.
Un studiu realizat de cercetători din Italia a arătat că precizia diagnosticării de către medici ajunge la 75%, în timp ce inteligența artificială reușește să ofere un diagnostic corect doar în 50% din cazuri, și asta doar atunci când este utilizată corect. În cazul copiilor, performanța ChatGPT este și mai slabă, cu doar 17% din rezultate fiind corecte.
Acest incident din Galați nu este un caz izolat, ci reflectă o tendință mai largă în societate, unde pacienții devin din ce în ce mai încrezători în informațiile obținute online, ignorând expertiza medicală. Este esențial ca atât pacienții, cât și medicii să colaboreze și să comunice eficient pentru a asigura cele mai bune rezultate în îngrijirea sănătății.
