Ciprian Ciucu cere schimbarea legislației „greoaie” care împiedică îndepărtarea graffiti-ului de pe clădiri
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a adresat luni o solicitare imperativă pentru modificarea legislației ce reglementează îndepărtarea graffiti-ului și afișelor de pe clădirile de patrimoniu. Scopul acestei inițiative este de a facilita intervențiile Primăriei Generale în procesul de igienizare a arterelor din zona centrală a Bucureștiului, informează Agerpres.
În cadrul unei dezbateri publice organizate la ARCUB, Ciprian Ciucu a participat alături de ministrul Culturii, Andras Istvan Demeter, parlamentari, primari și viceprimari de sector, precum și reprezentanți ai Comisiei Naționale a Monumentelor, ai Institutului Național al Patrimoniului, ai Ordinului Arhitecților și ai ONG-urilor din domeniu. Obiectivul discuției a fost să abordeze problema graffiti-ului din Capitală, descrisă de primar ca fiind „o boală grea a Bucureștiului”.
Ciprian Ciucu a subliniat că, în absența modificărilor legislative, procesul de îndepărtare a graffiti-ului va rămâne extrem de lent și costisitor. Acesta a evidențiat bifurcația birocratică impusă de legislația actuală — un proiect tehnic este necesar pentru curățarea fațadei unei clădiri de patrimoniu, ceea ce adesea descurajează pe alții să acționeze. Edilul a adăugat că, datorită acestor reglementări, orașul suferă și pierde fonduri esențiale.
„E important să facem diferența între a construi și a curăța”, a afirmat Ciucu, plecând de la premisa că intervențiile pentru curățarea graffiti-ului ar trebui să fie rapide și non-invazive, fără a afecta valoarea arhitecturală a clădirilor istorice. În prezent, obținerea autorizărilor necesită o serie de avize complexe de la Ministerul Culturii și Primăria Capitalei, proces ce este considerat absurd în condițiile în care se urmărește doar curățarea.
Proiectul de reglementare și necesitatea unei strategii integrale
În contextul dezbaterii publice, Ciprian Ciucu a menționat că programul inițiat pentru curățarea graffiti-ului din zonele protejate nu pare să fie eficient. A afirmat că, deși există un regulament redactat în conformitate cu legislația actuală, acesta nu va permite o acțiune promptă. Primarul a subliniat importanța acțiunii sistematice, care necesită un plan bine definit și resurse suficiente.
Ministrul Culturii, Andras Istvan Demeter, a susținut ideea că este necesar să se dezvolte strategii pe termen scurt și lung pentru restaurarea și protejarea clădirilor de patrimoniu. Demeter a pus accent pe reglementarea intervențiilor neautorizate, dar și pe libertățile constituționale și obligațiile autorităților în protejarea patrimoniului.
Demeter a propus ca o intervenție punctuală și urgentă să fie aceea de a facilita readucerea clădirilor la starea inițială, fără a afecta integritatea monumentelor. A fost subliniată necesitatea ca reglementările viitoare să permită desfășurarea acțiunilor necesare rapid, fără birocrația existentă care întârzie semnificativ procesul de restaurare.
