Ce măsuri au luat țările din UE în fața scumpirii carburanților. Expert: Suntem printre codași
În contextul creșterii continue a prețului petrolului Brent, care a ajuns la 103 dolari pe baril, multe din statele Uniunii Europene au adoptat măsuri pentru a limita scumpirea carburanților. Cu toate acestea, în România, reacțiile au fost limitate, iar prețurile de la pompă sunt printre cele mai ridicate în raport cu puterea de cumpărare a cetățenilor.
Dumitru Chisăliță, președintele asociației Energia Inteligentă, subliniază că recent, bursele au înregistrat o nouă creștere a prețului țițeiului Brent, ceea ce sugerează că declarațiile oficialilor din SUA sau ale Agenției Internaționale pentru Energie nu au fost privite ca salvatoare de către traderii de țiței. Dacă tendința va continua, este de așteptat ca în săptămânile următoare, prețul la baril să depășească din nou 103 dolari.
Situația de criză și plafonarea prețurilor
Chisăliță sugerează că Guvernul ar trebui să declare o situație de criză pentru a putea plafona prețurile. Aceasta ar putea implica intervenții pentru a asigura cantitățile necesare de motorină, benzină și țiței, în contextul în care România are potențialul de a-și asigura necesarul în următoarele șase luni.
Un aspect important menționat de expert este că, în prezent, România nu se află într-o adevărată criză, iar măsurile ar trebui să fie proactive, nu reactive. Plafonarea prețurilor nu ar trebui să fie legată neapărat de o situație de criză, ci ar trebui să fie parte dintr-o strategie fiscală mai largă.
Comparativ cu alte state europene
La nivel european, se observă că multe din țările membre ale Uniunii Europene au implementat măsuri eficiente, unele cu caracter fiscal sau cu limite temporare pentru prețurile carburanților. De exemplu, Croația a blocat temporar prețurile, iar Austria a impus o limită de creștere de 0,03 euro pe litru de motorină pe zi.
În România, măsurile concrete au fost limitate, cu o singură intervenție recentă a Guvernului, care a oferit o subvenție de 20 de bani pe litru pentru transportatori. În consecință, România se află printre ultimele țări în ceea ce privește reacțiile la această problemă. Conform datelor din 13 martie 2026, prețul motorinei și al benzinei în România este printre cele mai mari din Europa, raportat la puterea de cumpărare.
Nevoia de acțiuni concrete
Chisăliță susține că măsurile active și concrete sunt esențiale pentru a proteja cetățenii români de creșterile constante ale prețurilor la carburanți. Este vital ca autoritățile să nu se limiteze doar la discuții, ci să ia acțiuni care să asigure stabilitatea prețurilor și accesibilitatea carburanților.
În concluzie, în contextul actual, România trebuie să își reevalueze strategia și să ia măsuri mai active pentru a răspunde provocărilor economice generate de creșterea prețurilor la carburanți, având în vedere exemplul altor state europene care au acționat prompt pentru a proteja consumatorii.
