CCR dezbate sesizarea lui Grindeanu pe Ordonanța SAFE

Curtea Constituțională analizează sesizarea privind un posibil conflict juridic pe Ordonanța SAFE

Curtea Constituțională a României urmează să decidă miercuri dacă Ordonanța de urgență nr. 38 din 2026, adoptată de Guvernul Bolojan, respectă prevederile Constituției. Sesizarea a fost depusă de Sorin Grindeanu, care susține că executivul a depășit limitele constituționale după ce a fost demis prin moțiune de cenzură.

Potrivit sesizării, conflictul juridic de natură constituțională ar fi fost generat de două conduite distincte ale Guvernului: adoptarea și transmiterea spre publicare a ordonanței după retragerea încrederii Parlamentului, pe 5 mai 2026, și publicarea acesteia în Monitorul Oficial pe 8 mai 2026. Sorin Grindeanu argumentează că, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituție, un guvern interimar nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, fără competență de legiferare delegată.

Sesizarea mai arată că ordonanța a reglementat soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară, în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului. Prin acest demers, susține autorul sesizării, Guvernul ar fi intervenit într-un domeniu aflat în dezbatere parlamentară și ar fi anticipat rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului.

În textul sesizării se menționează că expunerea de motive a legii de aprobare recunoaște explicit că modificările aduse ordonanței au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură, executivul să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului.

Guvernul a susținut că ordonanța a fost repusă pe ordinea de zi în ședința din 8 mai pentru a se lua act de avizul negativ al Consiliului Legislativ, potrivit legii.

Ordonanța stă la baza unor contracte de apărare și infrastructură finanțate prin programul european SAFE. România are la dispoziție 16,7 miliarde de euro, iar contractele semnate până acum depășesc 9 miliarde de euro. În cazul în care Curtea Constituțională declară ordonanța neconstituțională, România ar putea pierde multe dintre aceste proiecte.