CCR amână sesizarea lui Bolojan pe conflictul ÎCCJ-Guvern privind salariile din justiție

CCR amână dezbaterea privind conflictul dintre ÎCCJ şi Guvern pe tema restanţelor salariale din justiţie

Curtea Constituţională a României a amânat pentru data de 30 septembrie analizarea sesizării depusă de premierul interimar Ilie Bolojan privind un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conflict legat de plata restanţelor salariale ale magistraţilor.

Sesizarea a fost înaintată Curţii Constituţionale după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a acţionat în instanţă Guvernul şi a obţinut câştig de cauză în primă instanţă, într-un dosar privind neplata unor drepturi salariale restante. Aceste restanţe au rezultat din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.

În motivarea transmisă Curţii Constituţionale pe data de 2 iulie, premierul interimar a susţinut că instanţa de judecată s-ar fi substituit puterii executive şi celei legislative în domeniul bugetar şi al gestionării finanţelor publice.

Potrivit argumentaţiei prezentate atunci, sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente. Din perspectiva juriştilor Guvernului, instanţa ar fi depăşit sfera de competenţă atribuită constituţional, întrucât, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanţele publice şi Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive ale puterii executive şi legislative.

În aceeaşi motivare se arăta că, în acel moment, puterea judecătorească nu dispune nici de competenţă tehnică, nici de legitimitatea de a stabili modul de distribuire a banilor publici dintr-un buget general consolidat şi de a obliga Guvernul să aloce sume pentru un singur sector, respectiv pentru plata restanţelor salariale din zona justiţiei.

Premierul interimar a susţinut de asemenea că instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional, ceea ce reprezintă o ingerinţă directă în activitatea executivă a statului.

El a explicat că, în luna martie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat Curtea de Apel Bucureşti, solicitând obligarea Guvernului la plata sumei de 4,8 miliarde lei, reprezentând restanţe salariale câştigate prin procese sau penalităţi la aceste restanţe. Curtea de Apel Bucureşti a emis acţiunea la începutul lunii mai, iar Guvernul a contestat-o, termenul stabilit de Înalta Curte fiind 9 iulie.

Prima instanţă a stabilit, pe lângă această sumă, şi penalităţi de 1% pe zi, ceea ce reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, respectiv aproximativ 9 milioane de euro, la care se adaugă amenzi şi alte aspecte stabilite pentru Ministerul Finanţelor şi pentru Guvern. Premierul a precizat că, în afara sumelor solicitate de Înalta Curte, există şi sume în zona parchetelor, de aproximativ 3 miliarde de lei.

Pe data de 5 mai, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea introdusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a obligat Guvernul şi Ministerul Finanţelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraţilor, inclusiv prin rectificare bugetară.

Instanţa a stabilit totodată că Guvernul şi Ministerul Finanţelor trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere şi cu o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.