Apel suspect între un spion străin și un apropiat al lui Trump. Serviciile secrete ar fi mușamalizat raportul
Agenția Națională de Securitate a SUA (NSA) a interceptat, în primăvara anului trecut, un apel telefonic considerat deosebit de sensibil, care a avut loc între o persoană legată de serviciile secrete străine și un membru apropiat de încredere al fostului președinte Donald Trump. Această situație a generat un adevărat scandal care a zguduit capitala americană, Washington. Avocatul unui denunțător a declarat că directoarea serviciilor naționale de informații, Tulsi Gabbard, ar fi blocat difuzarea raportului clasificat și a gestionat datele în afara căilor procedurale normale, ceea ce ridică suspiciuni cu privire la posibile interferențe politice și la legalitatea acțiunilor ei. Incidentul a provocat reacții vehemente în rândul legislatorilor din Congres și a suscitat îngrijorări cu privire la independența organelor de supraveghere ale comunității de informații din SUA.
Bașca, Gabbard a fost adusă la cunoștință despre acest incident extrem de delicat, însă, în loc să permită oficialilor de la NSA să propună informațiile corespunzătoare, aceasta a ales să transporte personal o copie pe suport de hârtie a informațiilor secrete către Susie Wiles, șefa de cabinet a președintelui. La scurt timp după întâlnirea cu Wiles, Gabbard a cerut agenției să nu publice raportul de informații, înlocuind canalele standard cu instrucțiuni directe către biroul ei. Detalii despre această discuție au fost divulgate de către The Guardian, având în vedere că, totodată, Wiles nu a avut acces la raportul în cauză.
Reacția oficială a biroului directorului serviciilor naționale de informații
Biroul directorului serviciilor naționale de informații a emis o declarație în care a dezmințit informațiile prezentate, afirmând că acțiunile întreprinse de Gabbard s-au încadra în limitele autorității sale legale. Aceasta a subliniat că încercările de a manipula informațiile sensibile subminează eforturile de securitate națională desfășurate zilnic de profesioniștii din domeniul informațiilor americane. De asemenea, biroul a evidențiat că atât inspectorul general al comunității de informații din perioada Biden, cât și cel nominalizat de Trump au constatat că acuzațiile aduse împotriva lui Gabbard nu au fundament.
Îngrijorări privind independența biroului de supraveghere
Independența organelor de supraveghere a fost pusă sub semnul întrebării de legislatori, având în vedere că, după numirea lui Dennis Kirk, consilierul de încredere al lui Gabbard, la biroul de supraveghere pe 9 mai, au apărut semnale de alarmă cu privire la gestionarea plângerii făcute de denunțător. Biroul lui Gabbard a publicat, săptămâna aceasta, prima recunoaștere oficială a controversatului incident într-o comunicare adresată legislatorilor, cu doar o zi după ce Wall Street Journal a raportat despre existența raportului clasificat. Aceasta s-a realizat prin intermediul unei postări pe contul oficial de Twitter al biroului, în care se menționa că inspectorul general nu a informat-o pe Gabbard în legătură cu obligațiile sale de raportare.
Reacții divergente în Congres
În Congres, membrii „bandei celor opt” — un grup restrâns de lideri ai Senatului și ai Camerei Reprezentanților cu acces la informații clasificate — au primit o variantă cenzurată a raportului pentru examinare, fără a ajunge la un consens referitor la legalitatea acțiunilor lui Gabbard și la credibilitatea denunțătorului. Doi senatori republicani au contestat validitatea plângerii, apărând comportamentul lui Gabbard, acesta includând declarația lui Tom Cotton, care a afirmat că toate măsurile luate de Gabbard au fost conforme cu legislația în vigoare.
Pe de altă parte, democrații au ridicat semne de întrebare în legătură cu întârzierile în transmiterea plângerii, întărind ideea că legea stipulează clar că agenția responsabilă are 21 de zile pentru a trimite informațiile referitoare la plângeri direct Congresului. Senatorul Mark Warner, democratul de frunte din comisia de informații a Senatului, a calificat întârzierea de opt luni ca pe o încercare de a „îngropa plângerea”.
