Acordul SUA–Danemarca privind Groenlanda: prezență militară extinsă, fără anexare
Statele Unite și Danemarca au semnat un pact de securitate privind Groenlanda în cadrul unei ceremonii trilaterale organizate la Adunarea Generală a ONU de la New York, după discursul președintelui Donald Trump. La ceremonie au participat președintele american Donald Trump, premierul danez Mette Frederiksen și premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen.
Insula nu devine teritoriu american, deși Donald Trump anunțase anterior că își dorește anexarea Groenlandei, fie prin forță, fie prin cumpărare. Acordul semnat nu merge atât de departe pe cât își dorea liderul de la Casa Albă, notează Reuters, dar oficializează o prezență militară americană mai mare pe insulă.
Ce prevede documentul
Potrivit textului acordului publicat de Casa Albă după ceremonie, Statele Unite pot instala în Groenlanda sistemul de apărare „Golden Dome”, destinat rachetelor balistice. Documentul modifică tratatul de apărare semnat în 1951, care oferea baza legală pentru prezența militară americană în Groenlanda.
Acordul permite deschiderea a două noi baze militare americane: cea de la Narsarsuaq, unde în perioada Războiului Rece a funcționat o bază aeriană, și cea de la Mestersvig, folosită în prezent de Sirius Dog Sled Patrol, o unitate a forțelor speciale daneze. Statele Unite au deja pe insulă baza militară Pituffik. Documentul prevede, de asemenea, că Washingtonul ar putea solicita în viitor și alte baze, detaliile urmând să fie stabilite de comun acord.
Acordul nu are termen de expirare și oferă acces extins pe teritoriul Groenlandei și în apele sale teritoriale pentru aeronavele și navele americane. Totodată, interzice statelor din afara NATO să aibă instalații militare pe insulă.
Restricții asupra investițiilor străine
Documentul include și restricții asupra investițiilor străine. Acesta blochează statele și investitorii din țări care nu fac parte din NATO, nu sunt partenere NATO sau nu sunt membre ale Uniunii Europene să controleze sau să aibă o influență semnificativă în sectoare considerate deosebit de sensibile, cum ar fi infrastructura critică și exploatarea resurselor.
Acordul mai trebuie aprobat de parlamentele Danemarcei și Groenlandei. Premierul danez Mette Frederiksen a precizat la finalul ceremoniei că acordul respectă dreptul Groenlandei la autodeterminare.
Declarațiile liderilor
În discursul susținut în fața liderilor mondiali reuniți la ONU, înainte de ceremonia de semnare, Donald Trump a declarat că acest acord oferă Statelor Unite „control permanent asupra securității și asupra tuturor celorlalte necesități de pe acel teritoriu”.
„Niciun adversar al SUA nu va mai avea vreodată permisiunea de a stabili o prezență militară în Groenlanda sau de a face investiții sensibile acolo fără aprobarea noastră expresă, în scris”, a afirmat Trump. De asemenea, acesta a declarat în discursul său de la ONU: „Vom construi două baze militare foarte importante”.
La conferința de presă organizată după semnare, premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a spus că relația cu Statele Unite trebuie acum reparată, pentru că încrederea cetățenilor în Washington a fost afectată.
Mikkel Vedby Rasmussen, profesor de științe politice la Universitatea din Copenhaga, a explicat pentru Reuters: „Cred că această criză s-a încheiat, dar nu cred că acest conflict s-a terminat în sensul că acordul ar putea la fel de bine să fie folosit, dacă americanii doresc asta, ca o platformă prin care să forțeze obținerea unor concesii suplimentare”.
Contextul negocierilor
Acordul vine după luni de tensiuni între Statele Unite și NATO pe tema Groenlandei, insulă bogată în resurse minerale și situată într-o poziție strategică. Donald Trump își dorea ca SUA să anexeze Groenlanda pentru a contracara prezența tot mai mare a Rusiei și Chinei în regiunea arctică.
Groenlanda este de trei ori mai mare decât statul Texas și are o populație de doar 57.000 de oameni. Fostă colonie, insula este în prezent teritoriu semiautonom care face parte din Regatul Danemarcei. Este situată între Arctica și America de Nord și dispune de resurse energetice vaste. Cea mai scurtă rută dintre Europa și America de Nord trece prin zona arctică, unde se află și cea mai nordică bază militară americană.
Liderii Groenlandei s-au opus ferm ca insula să fie preluată de SUA, iar scenariul discutat după acest refuz a fost tocmai oficializarea unei prezențe militare americane mai mari pe insulă.
Vrei să vezi mai des știrile Reflect Media în Google? Adaugă publicația la sursele tale preferate.
Adaugă la sursele preferate pe Google
