67 de aleși locali, dintre care 11 primari, își pierd mandatul după amendamentul Fritz

67 de aleși locali, inclusiv 11 primari, își pierd mandatul după intrarea în vigoare a „amendamentului Fritz”

Agenția Națională de Integritate a anunțat o actualizare a listei cu aleșii locali al căror mandat încetează ca urmare a intrării în vigoare a modificărilor la Legea nr. 180/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității.

Numărul persoanelor afectate a crescut la 67, dintre care 11 sunt primari. La sfârșitul lunii august, ANI identificase 55 de persoane aflate în această situație – cazuri în care, până la data intrării în vigoare a legii, s-a constatat definitiv starea de incompatibilitate, conflictul de interese sau averea nejustificată, termenul de trei ani al interdicției nu s-a împlinit, iar persoanele continuau să ocupe funcții, demnități publice sau mandate.

Cele 67 de persoane ocupă în total 71 de funcții sau mandate, unele deținând mai mult de una. Structura pe categorii: 11 primari – unul de municipiu, cinci de orașe și cinci de comune; 21 de consilieri locali; 10 viceprimari, administratori publici și secretari ai unităților administrativ-teritoriale; 24 de funcționari publici și persoane cu funcții de conducere (șase funcții de manager/director) și de execuție (18 funcții); cinci persoane cu alte funcții.

ANI explică diferența față de cifra de 55 comunicată la 31 august prin două evoluții concomitente. Diminuarea numărului a fost determinată de: persoane care și-au depus demisia și se aflau în perioada de 30 de zile pentru completarea declarațiilor „de încetare”; persoane cărora le-a încetat mandatul fără ca agenția să fie informată și fără completarea declarațiilor în termen; persoane care au continuat să depună declarații deși nu mai ocupau funcții supuse declarării.

Creșterea numărului a fost determinată de: persoane care ocupau funcții supuse declarării dar nu și-au îndeplinit obligația, sustrăgându-se monitorizării automate – de exemplu primari sau directori în companii publice; persoane care au completat declarații „de încetare” deși continuau să exercite mandatele – situații identificate la consilieri locali; persoane care ocupau funcții ce nu se regăseau anterior în categoriile supuse declarării, dar care, prin extinderea acestor categorii, nu mai au dreptul să le ocupe; persoane pentru care raportul de evaluare a rămas definitiv după 31 august, prin necontestare, nerecurare sau decizie a Înaltei Curți; persoane care completau eronat declarațiile pentru a induce în eroare mecanismele automate ale ANI.

Pentru identificarea acestor situații, inspectorii de integritate au corelat informațiile din declarațiile de avere și interese cu cele din sistemul e-DAI, cu sesizările și petițiile înregistrate la ANI și cu informații din surse media sau publicate pe site-urile instituțiilor.

Potrivit Legii nr. 180/2026, persoanelor aflate în această situație „le încetează de drept funcția, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii”. ANI va continua să verifice existența altor situații de eludare, dacă încetarea s-a produs efectiv, dacă interdicția este respectată, dacă autoritățile competente și-au îndeplinit obligațiile legale și dacă se impune dispunerea măsurilor prevăzute de lege. Situațiile identificate vor fi comunicate individual persoanelor și instituțiilor competente.

Agenția subliniază că legislația în domeniul integrității a fost consolidată, inclusiv prin întărirea regimului sancționator. Art. 29 din Legea nr. 176/2010, astfel cum a fost modificat, prevede că neaplicarea sancțiunii disciplinare sau neconstatarea încetării funcției publice constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei, dacă fapta nu constituie infracțiune. Nerespectarea perioadei de interdicție de până la 3 ani se sancționează cu amendă de la 5.000 la 50.000 lei, iar actele juridice sau administrative încheiate cu încălcarea interdicției sunt lovite de nulitate absolută.

ANI subliniază că o interdicție stabilită definitiv trebuie respectată și trebuie să producă efecte reale, acesta fiind standardul pe care noul cadru legislativ îl consolidează.